Etichete

, , , , , , ,

Se povesteşte că…

În mitologia şi folclorul românesc, Rusaliile  sunt făpturi fabuloase, înzestrate cu puteri magice, de seducţie, cu voce deosebit de frumoasa, cărora  le place sa danseze  un joc specific lor, hora,  pe care o incing in poieni rotunde, in jurul unui trunchi ale carui frunze sunt apoi ca arse de foc. Le place să danseze, cu sânii goi în cerc, având părul despletit, clopoţei la glezne şi purtând voaluri subţiri, transparente. Dansul lor este unul magic, bogat în taine şi simboluri de neînţeles pentru muritori iar copacul in jurul caruia danseaza este considerat in sensul hermetic al mitologiei folclorice ”  Axis mundi”.

Hora ielelor are o semnificaţie centripetă, nu numai de rotire în sens închis, dar de constrângere a lumii la o mişcare perpetuă, o împiedicare a acestei lumi de a se risipi printr-o mişcare centrifugă (existenţa în tendinţa fizică a oricărei rotiri naturale), adică de a se dizolva în nefiinţă. ( Victor Kernbach ,” Universul mitic al românilor).

Ielele nu fac rău celor care le evită, ele devin rele numai dacă sunt provocate sau dacă dansul lor este privit. Atunci se spune că se răzbună pe ” vinovat ” luându-i minţile definitiv. Odată  luat de Iele, existau două modalităţi de exorcizare: Dansul ritual Căluşarii care vine de la săritul peste foc pentru a scăpa de iele şi farmecele, descântecele şi vrăjile babelor satului, făcute cu apa neîncepută, luată într-un ulcior nou, la o anume oră al zilei, într-un anume loc.

În tradiţia populară se crede că există 9 iele, fiecare având caracteristici psihologice proprii care, ar fi determinat naşterea anumitor ritmuri şi forme muzicale folclorice.

Dintre cele nouă şoimane, patru sunt cunoscute de folclorişti: Doina, Hora, Avrămeasa şi Creştineasa.

Doina este o zeiţa melancolică, ce locuieşte mai mult printre munţi şi văi şi are darul să înmoaie pietrele şi să mişte copacii din loc cu vocea ei dulceagă. Concepută eminamente ca zână a cântecului liric, Doina se transformă uneori prin contrast în zâna epică, a cantecului războinic de aparare a fiinţei neamului. Indiferent de categorie (de jale, de dragoste sau razboinică) doina îndeplineşte o funcţiune cathartică.

Cea de a doua şoimană, ” Hora „, este o zână a dansului magico-mitic al soarelui. Ea exprimă sentimentul profund de adorare a sfântului Soare, în toate condiţiile domestice, comunitare şi istorice de viaţă. Şi Hora la randul ei îndeplineşte o funcţie cathartică, prin conţinutul şi interpreţii ei.

Avrămeasa ” şi ”  Crestineasa ” ( nume dat şi unor plante de leac) deşi considerate a fi două ” eroine cereşti de lumina ” sunt de fapt două zâne cu trăsături magico-mitice şi însuşiri magico-medicale. Sunt totodată înfaţişate ca zâne ale descântecului cântat şi ale sacrificiului.

O altă poveste ne murmură că Rusaliile sunt o străveche sărbătoare preluată din mitologia romană (Rosalia, Sărbătoarea Trandafirilor, zi închinată cultului morţilor, in care se aduceau ofrande: alimente şi trandafiri pentru îmbunarea sufletelor celor dispăruţi).

Originile acestui mit al Ielelor/ Rusaliilor se pierde în negura timpurilor; aceasta s-a suprapus peste sărbatoarea creştină a Cincizecimii sau Pogorârea Duhului Sfânt, păstrandu-se  anumite datini şi superstiţii.

Duminica de astăzi mai este numită și „Duminica Cincizecimii”, întrucât pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinții Apostoli, în Ierusalim, a avut loc în cea de-a cincizecea zi de la Înviere. Sfântul Evanghelist Luca, în „Faptele Apostolilor” , istorisește momentul în care Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe Apostoli, pentru început aceștia căpătând marea putere de a grăi în limbi străine, necunoscute de ei până atunci. De aceea sărbătoarea creștină mai poartă denumirea de Cinzecime (în latină Pentecostes).

În aceasăa zi în biserici se aduc  frunze verzi de tei sau de nuc, care se binecuvântează şi se împart credincioşilor, simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, Care S-a pogorat peste Sfintii Apostoli.

E totodată sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, căci în aceeaşi zi, în urmă cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism circa 3.000 de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim

De aceea se povesteşte că Rusaliile sunt fiicele lui Rusalim-Imparat, care trăiesc în păduri şi câmpii şi urăsc pe creştini, pentru că aceştia, ca supuşi ai tatălui lor, au trecut la creştinism.

Se crede că sufletele morţilor (moşilor), după ce părăsesc mormintele în Joia Mare (cea de dinaintea Paştilor), se preumblă printre cei vii, înapoindu-se la locul lor în Ajunul Rusaliilor. Poveştile spun că ar fi existat cazuri în care spiritele celor morţi nu erau înduplecate, amânănd momentul reîntoarcerii,  transformându-se în Iele sau Rusalii şi având capacitatea de a putea face mult rău oamenilor.

Surse info: http://www.secretelefemeilor.ro/ielele.html; http://ro.wikipedia.org/wiki/Rusalii; http://www.crestinortodox.ro/liturgica/sarbatorile/rusaliile-70793.html; http://www.ziuaveche.ro/cultura-religie/religie-cultura-religie/rusaliile-obiceiuri-superstitii-si-traditii-37869.html; http://www.cancan.ro/actualitate/intern/rusaliile-ziua-care-luat-fiinta-prima-comunitate-crestina-afla-multe-despre-aceasta-sarbatoare-importanta-datini-respecta-222843.html; http://www.verze.ro/Divertisment/Evenimente/rusaliile-sarbatoare-obiceiuri-superstitii.htmlş http://rogrup.net/forum/topics/creaturi-misticeadevar-sau?commentId=4989154%3AComment%3A64885

 

Anunțuri