Imagine

   Satul Ruginoasa se află la o distanță de 60 km vest de municipiul Iași, între orașele Târgu Frumos și Pașcani, fiind traversat de DN 28A. El are o origine veche, prima sa atestare documentare datând din 1596.

   După tradiție, numele localității ar avea cel puțin două surse. Una ar fi că provine de la un păstor pe nume Rugină care s-ar fi stabilit cu oile prin aceste părți, dar în lucrarea „Ruginoasa”, Boris Crăciun menționează că „și astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în special după ploaie, un strat subțire brun – roșcat care acoperă pamântul, mai ales în locurile pietroase”, numele provenind de la acest fenomen. Numele unui iaz existent în localitate – „Rugină” apare și în documentele moldovenești din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, amintind și de o familie de mari boieri.

    Palatul de la Ruginoasa a fost construit la începutul veacului al XIX-lea de către arhitectul vienez Johan Freiwald, în stil neoclasic. Acest stil se impusese cu precădere în arhitectura civilă din Moldova acelor timpuri. La 1847, logofătul Costache Sturza, care moștenise proprietatea de la tatăl său, „preface casa de la Ruginoasa după arhitectura stilului gotic”. Pentru aceasta el angajează arhitectul Johan Brandel, iar lucrările definitivate la 1855 imprimă construcției un stil neogotic, inspirat din romantismul german.

    În 1862, Alexandru Ioan Cuza cumpără castelul și domeniul de la familia Sturza și își stabilește aici reședința de vară. Domnitorul va petrece relativ puțin timp în palat, cu toate că se simțea minunat la Ruginoasa și și-a manifestat în repetate rânduri speranța că se va putea retrage aici după ce își va fi îndeplinit mandatul încredințat de către făuritorii Unirii. Doamna Elena Cuza este cea care a locuit la castel, s-a ocupat de mobilarea și decorarea lui, de grădină și de dependințe.

    În 1982 a fost inaugurat Muzeul memorial „Alexandru Ioan Cuza”, cu o secție de istorie și una de etnografie. Palatul, de formă pătrată, cu un singur etaj, reproduce pe fiecare fațadă aceleași elemente: peroane largi, balcoane sprijinite pe lespezi de piatră, ferestre ogivale. La interior, parterul este dedicat unor săli memoriale, reconstituind repere din viața și activitatea lui Alexandru Ioan Cuza.

    La etaj, pe baza informațiilor documentare existente și cu ajutorul puținului mobilier original păstrat, este reprodusă atmosfera zilelor de bucurie sau de zbucium trăite aici de familia princiară.

    Castelul mai adăpostește câteva piese autentice, de valoare inestimabilă. Biblioteca familiei și cabinetul de lucru al Principelui expun piese de mobiler din lemn de stejar comandate de Elena Doamna renumitei firme pariziene Mazaroz. În sufragerie sunt așezate farfuriile din portelan de Sevre, purtând emblema Principatelor și deviza „Toți în unul”, paharele din cristal de Bacara cu monograma lui Cuza, tacâmurile din alpaca. Pereții sunt înnobilați de două picturi originale ale maestrului Grigorescu: „Păstorița” și „Carul cu boi”. În salonul Doamnei Elena, acolo unde însingurata principesă se retrăgea să citească sau să picteze, precum și în dormitorul acesteia se păstrează, de asemenea, piese de mobilier originale.

Surse: http://ghidulmuzeelor.cimec.ro/id.asp?k=390

http://ro.wikipedia.org/wiki/Palatul_Cuza_de_la_Ruginoasa

Anunțuri