Ateneul Român a fost inaugurat la 14 februarie 1888 și este o sală de concerte din București, situată pe Calea Victoriei în Piața George Enescu (partea nordică a Pieței Palatului). Tot aici se află sediul Filarmonicii „George Enescu”.

Construit prin subscripție publică, Ateneul a fost imaginat ca un „palat al științei și artelor” unde publicul cel mai larg va avea acces  într-o ambianță palatială la binefacerile culturii – expoziții, concerte și conferințe, bibliotecă, pinacotecă și chiar, mai târziu, proiecții de film. Preluând fundații preexistente ale manejului unei societăți ecvestre, arhitectul francez Albert Galleron a înscris într-un volum rectangular o sală circulară. Friza în frescă (scene istorice de Costin Petrescu, 1933-1938) va adăuga un mesaj patriotic interiorului belle epoque cu o ornamentație debordantă, în contrast cu fațadele austere.

Fațada este un peristil cu lățimea de 48 m. Cele 6 coloane ale peristilului au 12 metri înălțime, fiind identice în dimensiuni cu cele ale Erechteionului din Atena. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care îi reprezintă pe cinci mari domnitori ai țării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al României, Vasile Lupu și Matei Basarab. Înălțimea totală a clădirii până în vârful cupolei este de 41 m.

În interior, sala de concerte, cu un diametru de 28,50 m, și o înălțime de 16 m, are 600 de locuri la partere și 52 de loji (în total aproximativ 794 de locuri).

În 1935, la initiațiva lui George Enescu, au fost strânse fonduri pentru construcția orgii de concert, amplasată în fundalul scenei.

Marea frescă a Ateneului Român a fost inaugurată în seara zilei de 26 mai 1939. O istorie în imagini şi culori. În lumini şi umbre. Un poem zugrăvit în tradiţionalul meşteşug al unei tehnici păstrate din vechime. Chipurile mândrilor noştri voievozi apar unul după altul. Mircea cel Bătrân lângă Mânăstirea Cozia. Alexandru cel Bun în tinda Mânăstirii Moldoviţa. Ştefan cel Mare primindu-i pe trimişii Papei Sixt al IV-lea. Vlad Ţepeş în apropierea cetăţii de la Poenari. Neagoe Basarab cu Doamna Despina în faţa mânăstirii de la Curtea de Argeş. Mihai Viteazul intrând în Alba-Iulia. Horia, Cloşca şi Crişan, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu, luptători pentru libertatea poporului sunt şi ei prezenţi… Aproximativ cinci ani a durat realizarea acestei picturi «al fresco», ce se întinde pe 225 de metri pătraţi. Era cea mai mare operă de artă efectuată până atunci în ţara noastră.

Ceea ce, din păcate, nu s-au păstrat, pentru că au fost distruse în anii regimului comunist, sunt busturile care împodobeau aleile Grădinii Ateneului, reprezentând mari oameni politici, de cultură sau artişti români: Mihai Eminescu (de Ion Georgescu), Mihail Kogălniceanu (de W. C. Hegel), P.S. Aurelian (de W. C. Hegel), Ion Ghică (Iordănescu), Traian Demetrescu (de Filip Marin), D. G. Kiriac (de Oscar Han), Enăchiţă Văcărescu (de W. C. Hegel), Constantin Esacru (de W. C. Hegel), Gavril Muzicescu (de Miliţa Petraşcu), C. A. Rosetti (de I. Georgescu), V. A. Urechea (de W. C. Hegel), generalul Ioan Em. Florescu (de I. Georgescu), Grigore Tocilescu, G. Dem Teodorescu (de C. Storck), C. I. Stăncescu (de W. C. Hegel) şi Theodor Şerbănescu (de Filip Marin). Azi, în Grădina Ateneului este amplasată o singură statuie, cea a lui Mihai Eminescu, operă a sculptorului Gheorghe Anghel.
       Găzduind – de-a lungul timpului – diferite manifestări culturale şi, în situaţii speciale, chiar politice (între 1919-1920, de pildă, aici a fost sediul Camerei Deputaţilor şi s-a votat, pe 29 decembrie 1919, ratificarea unirii Basarabiei, Transilvaniei şi Bucovinei cu România), Ateneul a fost consolidat și restaurat în perioada 2000-2004, de arh. Raluca Nicoara și ing. Dragoș Badea, și a fost redeschis în 2005, cu ocazia ediției a XVII-a a Festivalului Internațional George Enescu, devenind astăzi un adevărat templu al muzicii, prin minunatele concerte ce se organizează aici, spre bucuria melomanilor.

 Sursa: http://www.azi.ro

http://www.centrul-cultural-pitesti.ro

Anunțuri